Tag

fotbal

Sport

Comentariile de pe Facebook mă fac să iubesc fotbalul

După fiecare meci al echipei favorite, îmi place să citesc comentariile de pe Facebook de la postările despre meci. Îmi place pentru că găsesc păreri extrem de avizate de la oameni foarte implicați în fenomen și legături puternice cu fotbalul. În seara asta, spre exemplu, un fan înfocat întreba pe ce program e meciul, că vrea să vadă băieții la lucru, că nu ratează nicio partidă. Nu ar fi fost o întrebare stupidă dacă meciul n-ar fi fost transmis pe aceleași 3 programe care au transmis meciurile și în ultima sută de ani. Acum câteva etape cineva întreba de ce insistă Bratu cu Popovici și îl ține pe Steliano Filip pe bară. Nici aici n-ar fi fost o problemă dacă Filip n-ar fi plecat de 1 an de la Dinamo. Cel mai mult îi iubesc insă pe cei care îi fac echipa lui Bratu meci de meci, care îi arată ce sistem trebuie jucat, cum să se apere, cum ar trebui să trateze fazele fixe, cum să facă tranziția din apărare în atac și invers sau ce să le zică jucătorilor în vestiar. Îi iubesc pentru că, intrând pe conturile lor, văd că practică meserii din zona asta a fotbalului: zugravi, instalatori, șoferi sau șefi la buzunarul lui tata. Și nu că le-aș desconsidera meseriile, dar parcă mi-l și imaginez pe Bratu cum merge pe stradă și îl vede pe Gigi cum reabilitează un bloc și țipă la el: “Dă bă cu mistria aia ca lumea, tute-n cur pe mă-ta. DE JOS ÎN SUS AM ZIS, DE JOS ÎN SUS!!!” Și nu e deloc plăcut să țipe Bratu la tine, credeți-mă!

Scurte Sport

Franța e campioană mondială cu un atacant cu 0 șuturi pe poartă

Nu am putut să îl înțeleg deloc pe Deschamps în ultimele meciuri atunci a insistat cu Giroud. A avut un Mondial slab, în vreo 8 ore cât a jucat, nu a reușit niciun șut pe spațiul porții, în condițiile în care a jucat doar atacant central. Poate nu ăsta e rolul lui în echipă, poate are un joc fără minge extraordinar, poate creează spații pentru ceilalți, devieri, pase decisive. Zic poate, că poate noi nu vedem tot jocul lui la TV.
Dar cu toate astea e campion mondial. Și cum îi poți reproșa lui Deschampes folosirea lui Giroud atât timp cât i-a adus Franței a doua Cupă Mondială?
Vorba fostului meu antrenor: echipa câștigătoare nu se schimbă. Și exact asta a făcut Deschampes din sferturi până în finală.

Scurte Sport

Campionatul Mondial 2018 – Clișeicul „Istoria se repetă”

În 2010, după ce la ediția precedentă fusese campionă mondială, Italia a terminat ultima în grupă, întâlnind echipe ca Paraguay, Slovacia sau Noua Zeelandă.
În 2014, după ce la ediția precedentă fusese campioană mondială, Spania a terminat penultima în grupă, întâlnind echipe ca Olanda, Chile sau Australia.
În 2018, după ce la ediția precedentă fusese campioană mondială, Germania a terminat ultima în grupă, întâlnind echipe ca Mexic, Suedia și Coreea de Sud.
Și vi se părea că Argentina s-a făcut de râs?
Sport

Best Young Player Award World Cup 2018 – TOP 10 potențial câștigători

În fiecare ediție a Cupei Mondiale, pe lângă cel mai bun jucător, golgheter și portar, se premiază și cel mai bun tânăr jucător al turneului. Eligibili pentru acest premiu sunt jucătorii U21 din lotul echipelor. La ediția actuală, se vor lua în considerare jucătorii născuți 1996 sau mai târziu.

E un premiu destul de important pentru că, de-a lungul timpului, a fost obținut de jucători de care a mai auzit lumea, gen Pele (17 ani), Beckenbauer (20 ani), Owen (18 ani), Podolski (21 ani), Muller (20 ani), jucători care au și confirmat ulterior, întărindu-și oarecum statutul obținut la turneul final. La ultima ediție, câștigătorul a fost Pogba (21 ani). Și de el ați auzit probabil.

TOP 10 tineri care se bat pentru „trofeu”

10. Kasper Dolberg, atacant, 20 de ani. Danemarca (Ajax)

9. Rodrigo Bentancur, mijlocaș, 20 de ani. Uruguay (Juventus)

8. Goncalo Guedes, atacant, 21 de ani. Portugalia (Valencia)

7. Dele Alli, mijlocaș, 22 de ani. Anglia (Tottenham)

Sport

Generația care ne va scoate iar în stradă

Am fost în seara asta la Ploiești să văd meciul generației U19 contra Ucrainei. Probabil știți toți, România a luat golul de 2 când cronometrul arăta minutul 93. La egal ne calificam la Campionatul European din Finlanda și intram în primele 8 echipe din Europa. N-a fost să fie. S-a ajuns în situația să jucăm meciul decisiv după ce noi am câștigat primele 2 meciuri, iar Ucraina a obținut o victorie și un egal. Contra Serbiei au câștigat în minutul 94, după ce au fost conduși cu 1-0. Exact ca astăzi adică. Asta ca să ne dăm seama că e ceva mai mult decât noroc în combinația asta.

Atmosfera

La primul meci au fost 100 de oameni, la al doilea vreo 200. Astăzi au fost vreo 2.000 de spectatori. Două mii la un meci U19 e chiar tare. Merg de vreo 4 ani la meciuri de copii și doar la finalele U17 și U19 se adună 500-600 de oameni, în rest, în tribune sunt doar părinți. Au fost multe momente în care scandau și încurajau echipa și am auzit Româniaaa, Româniaaa, ole, ole, ooole! mai des decât la ultimul meci al naționalei mari.