Cred că termenul acesta de influencer este cuvântul sezonului competițional 2017-2018. Unii sunt cu adevărat influenceri, unii se autointitulează doar, iar alții fac toate eforturile să devină. Instagram, Facebook sau Youtube pot face din orice om cu ceva talent și cu foarte multă perseverență o persoană care să influențeze oamenii din jur. Că-s 5, că-s 10, că-s 1000, fiecare e influencer la scara lui cum ar veni. Una e să te citească/urmărească câteva mii de oameni, un exemplu aleatoriu care îmi vine acum în minte sunt eu :), alta e ca lumea chiar să dea 2 bani pe lucrurile pe care le îndrugi tu pe blog/youtube/facebook. Știu bloggeri cu trafic de 10.000 de unici pe zi care au niște conversii extraordinare, dar știu și
Sport Uncategorized
Povești de 10… făr’ un sfert #1 – Doar 6 echipe dețin trofeul original UEFA Champions League
Cea mai importantă competiție de fotbal la nivelul cluburilor, UEFA Champions League, are o istorie relativ recentă în formatul actual. Numită la începutul ei (1955) Cupa Campionilor Europeni, trofeul câștigat și de Steaua în ’86, a luat denumirea actuală în 1992.
22 de echipe au câștigat de-a lungul timpului cele 62 de ediții de Champions League. Din astea, doar 12 au reușit să plece acasă cu trofeul de cel puțin 2 ori.
Ce e mai puțin cunoscut, cel puțin eu am aflat destul de recent, e că echipele păstreză trofeul original doar un singur an. Sunt obligate să îl predea cu 2 luni înainte de finala următoare,
Am intrat într-o discuție pe Facebook, într-un grup de bicicliști, cu un tip care era foarte nemulțumit că s-a dus la un service și i-a luat tipul de acolo 20 de lei pentru reglajul unui schimbător, o treabă de 10 minute.
Explicația lui e că salariul mediu pe economie e 15 lei pe oră, iar mecanicul, conform calculelor lui, într-o oră câștigă 120 de lei și e exagerat de mult pentru un mecanic. O explicație simplistă și aberantă. Omul crede că mecanicul face numai asta și ia 6 biciclete pe oră, la normă. Plus că, are impresia că banii ăia îi intră lui direct în buzunar. Nu ia în calcul taxele, chiria, marketingul, sculele și ceilalți factori care stabilesc prețul ăla de 20 de lei.
Am fost la ultimul meci al României și am văzut că foarte mulți oameni din tribune nu au absolut nicio treabă cu fenomenul. Inițial am zis că e super, uite niște oameni care au venit doar pentru spectacol, să vadă alături de familie/prieteni un meci, chiar dacă nu prea știu nimic despre fotbal. Au făcut-o pentru evenimentul în sine, ceea ce e super civilizat.
Ce faci când ești ditamai managerul la o companie mare și ai în subordine sute de angajați? Cum faci să îi mulțumești pe toți când tu nu ai nici cea mai mică idee despre management sau leadership? Le dai bani în plus la salariu, să creadă despre tine că ești un super manager care ține cu angajații. Și poate trec cu vederea lipsurile tale.
”Trebuie să fii înțelegător față de colegii tăi”
Dar ce faci când banii de bonusuri nu îți ajung decât pentru 1 % din angajați? Acorzi bonusurile în funcție de performanțele angajaților, nu? NU! Normal ca nu! Tu, ca un manager modern, împarți bonusurile către toți angajații, indiferent de realizările lor. Luna asta ia Ionescu, luna viitoare Popescu și în decembrie Băsescu. Ce contează că gradul de respingere al lucrurilor făcute de mine e 0 % și al altora 18-20 %? Sau că am rezolvat de 2 sau chiar de 3 ori mai multe solicitări ale clienților decât alții? Nu pot lua bonusul de performanță și luna asta, pentru că l-am primit luna trecută și nu e fair față de colegii mei să primesc, din nou, același bonus, chiar dacă am stat în fiecare zi peste program și ei nu, chiar dacă am avut un volum dublu de muncă, chiar dacă, în ciuda cantității, am avut cea mai bună calitate dintre toți.
Și în loc să îți păstrezi oamenii buni, motivându-i, îi ții pe ăia mediocri, care se mulțumesc să primească, periodic, ceva moca, fără prea mult efort, că știu și ei că nu merită. Dar când în fruntea companiilor ăstora nu sunt oameni cu niște abilități manageriale de bază, ci unii cu apucături de politicieni, unde populismul e principala cale de atac, întâmplările de genul ăsta sunt la ele acasă.