Mă uitam peste pozele din vacanță și mi-am amintit de o întâmplare din Viena. Era ultima zi de concediu și trebuia să mai pierdem câteva ore până la tren. Ne-am dus la grădina zoologică. Era plin de români. (Și nu doar acolo, peste tot pe unde am fost noi, în zonele turistice, erau la tot pasul). Nu știu dacă sunt subiectiv, dar erau ușor de recunoscut pentru că erau foarte gălăgioși, mai ales cei în grupuri mai mari de 3 persoane. Cam la fel de gălăgioși ca arabii. Nfine.

Rezervația Naturală Plumbuita

Ne plimbam noi pe acolo și ajungem la țestoasele astea. Galapagos cred. În spatele nostru 2 cupluri de români. Civilizați, nu erau gălăgioși, făceau poze. Unul dintre cupluri, foarte entuziasmat de țestoase. Ce mari sunt, ce bătrâne, ce greoaie etc. Masculul cuplului celălalt, foarte plictisit, sprijinit de marginea unui pod, le zice superior: „eh, țestoase din astea avem și noi în Plumbuita, jur. Au un loc special unde stau, le-am văzut de-o grămadă de ori. Sunt puțin mai mici. Sunt pui probabil”. Ceilalați nu au zis nimic, zâmbeau jenați. Nici noi n-am zis. Eram doar invidioși că-n IOR n-avem…