Multinațională, caut manager, nu directoraș populist!

Ce faci când ești ditamai managerul la o companie mare și ai în subordine sute de angajați? Cum faci să îi mulțumești pe toți când tu nu ai nici cea mai mică idee despre management sau leadership? Le dai bani în plus la salariu, să creadă despre tine că ești un super manager care ține cu angajații. Și poate trec cu vederea lipsurile tale.
”Trebuie să fii înțelegător față de colegii tăi”
Dar ce faci când banii de bonusuri nu îți ajung decât pentru 1 % din angajați? Acorzi bonusurile în funcție de performanțele angajaților, nu? NU! Normal ca nu! Tu, ca un manager modern, împarți bonusurile către toți angajații, indiferent de realizările lor. Luna asta ia Ionescu, luna viitoare Popescu și în decembrie Băsescu. Ce contează că gradul de respingere al lucrurilor făcute de mine e 0 % și al altora 18-20 %? Sau că am rezolvat de 2 sau chiar de 3 ori mai multe solicitări ale clienților decât alții? Nu pot lua bonusul de performanță și luna asta, pentru că l-am primit luna trecută și nu e fair față de colegii mei să primesc, din nou, același bonus, chiar dacă am stat în fiecare zi peste program și ei nu, chiar dacă am avut un volum dublu de muncă, chiar dacă, în ciuda cantității, am avut cea mai bună calitate dintre toți.
Și în loc să îți păstrezi oamenii buni, motivându-i, îi ții pe ăia mediocri, care se mulțumesc să primească, periodic, ceva moca, fără prea mult efort, că știu și ei că nu merită. Dar când în fruntea companiilor ăstora nu sunt oameni cu niște abilități manageriale de bază, ci unii cu apucături de politicieni, unde populismul e principala cale de atac, întâmplările de genul ăsta sunt la ele acasă.